Situl Natura 2000 Gruia – Gârla Mare are o suprafață de 2.756,2 hectare, și este situat între 27 și 90 m altitudine, în regiunea biogeografică continentală. Teritoriul sitului este acoperit în proporție de 35% de păduri de foioase, 24% păduri “de tranziție” spre tufărișuri, 21% mlaștini, 8% râuri și lacuri, 8% pășuni, pe lângă care mai apar suprafețe cu vii și livezi precum și terenuri arabile.
Pădurile galerie (zăvoaie) cu salcie (Salix alba) și plop (Populus alba) sunt prezente pe lângă Dunăre. Bălți cu vegetație submersă abundentă, formată din Myriophyllum și Potamogeton; există aici și nufăr galben (Nuphar luteum), castane de apă (Trapa natans), peștișoara (Salvinia natans) și trifoiaș de baltă (Marsilea quadrifolia). Dintre nevertebrate, se cunoaște prezența racilor (Astacus astacus, Astacus leptodactylus). Ihtiofauna este reprezentată de crap (Cyprinus carpio), plătică (Abramis brama), babușcă (Rutilus rutilus), roșioară (Scardinius erythrophtalmus), lin (Tinca tinca), văduviță (Leuciscus idus), biban (Perca fluviatilis), știucă (Esox lucius), șalău (Stizostedion lucioperca) șamd. Dintre amfibieni, sunt cunoscute de aici tritonul comun (Triturus vulgaris), izvorașul cu burta roșie (Bombina bombina), broasca râioasă verde (Bufo viridis/ Pseudepidalea viridis), broasca de pământ brună (Pelobates fuscus), brotăcelul (Hyla arborea), broasca verde de lac (Rana ridibunda/ esculenta) șamd. Dintre reptile, există pe aici țestoase de apă (Emys orbicularis), țestoase de uscat (Testudo hermanni), gușter (Lacerta viridis), șopârlă de câmp (Lacerta agilis), șarpe de casă (Natrix natrix), șarpe de apă (Natrix tessellata).
Aici cuibăresc 160-230 perechi de stârc galben (Ardeola ralloides), 100-120 p. rață roșie (Aythya nyroca), 28-44 p. buhai de baltă (Botaurus stellaris), 60 p. chirighiță cu obraji albi (Chlidonias hybridus), 2 p. erete de stuf (Circus aeruginosus), 1 pereche șoim dunărean (Falco cherrug), 1-3 p. codalb (Haliaeetus albicilla), 2 p. picioroange (Himantopus himantopus), 12 p. stârc pitic (Ixobrychus minutus), 380-440 p. stârc de noapte (Nyctiocorax nycticorax), 120-140 p. cormoran pitic (Phalacrocorax pygmeus), 70-80 p. dumbrăveancă (Coracias garrulus), 254-280 p. lopătar (Platalea leucorodia). Pe lângă efectivul de cormorani pitici care cuibăresc aici, în timpul iernii sunt prezente circa 240 de exemplare, iar pe timp de migrație circa 300-800 exemplare… În migrație rar apar pe aici și pelicani comuni (Pelecanus onocrotalus).
Avifauna zonei este evident mult mai diversă, existând colonii de lăstuni de mal (Riparia riparia), prigorii (Merops apiaster), cuibărește pe aici corcodelul mare (Podiceps cristatus), rața cu cap castaniu (Aythya ferina), boicușul (Remiz pendulinus), pițigoi de stuf (Panurus biarmicus), grelușelul de zăvoi (Locustella fluviatilis), pescărelul albastru (Alcedo atthis) șamd. Dintre păsările răpitoare cuibăritoare, se mai poate aminti șerparul (Circaetus gallicus) și vânturelul de seară (Falco vespertinus). Dintre mamiferele de interes comunitar, putem vedea popândăi (Spermophilus citellus), dar pe lângă Dunăre sunt și vidre (Lutra lutra)… totodată variate specii de lilieci (chiroptere) așteaptă cercetătorii să îi evalueze. Sursă text: Peter Lengyel
